Coraline de Neil Gaiman

coraline nou  Deşi am mai citit doar Cartea cimitirului de acest autor, cred că Neil Gaiman este unul dintre cei mai buni scriitori de cărţi pentru copii. Fiecare carte a lui are ceva original ce nu găseşti prin altele, şi cred că şi ăsta e un motiv pentru care a câştigat atâtea premii. În cartea de faţă a avut nevoie doar de o casă pentru a crea aceeaşi casă în aproape acelaşi mod, dar atât de diferit. Ciudat?!?

Nou mutată în noua casă, Coraline se plictiseşte enorm. Părinţii nu vor să se joace cu ea pentru că sunt mereu ocupaţi, i-ar mersul pe la domnişoarele Spink şi Forcible (care locuiesc într-o altă parte a casei şi nu sunt deloc domnişoare – două bătrâne) devine şi el plictisitor. Inspectând casa descoperă o uşă ciudată, care dă…nicăieri; în spatele uşii era un perete de cărămidă. Cine ar construi o astfel de uşă?

Într-una din zile, domnişoarele îi citesc în frunze de ceai şi o avertizează că o paşte un pericol. Ce pericol poate fi într-o casă atât de plictisitoare?!? Ştiind că face o greşeală dacă ia cheia de la uşa ciudată, Coraline descoperă cu mirare că peretele din spatele uşii a dispărut, înlocuit de un coridor întunecos. Fără ezitare pătrunse înăuntru. În capătul coridorului o femeie foarte cunoscută o aştepta, mama ei, însă puţin mai înaltă, piele mai albă şi ochii… nişte nasturi mari şi negri. După ce s-a prezentat a aflat că ea este cealaltă mamă a ei, l-a cunoscut pe celălalt tată al ei, pe celelalte domnişoare Spink şi Forcible, chiar şi pe celălalt bătrân nebun de la etaj. Ieşind afară din cealaltă casă întâlneşte pisica neagră pe care a văzut-o şi în adevărata casă, doar că este aceeaşi, neschimbată şi care poate vorbi.

După o zi petrecută în cealaltă casă, Coraline se întoarce acasă, dar nu-şi găseşte părinţii. Convinsă că îi găseşte în casa celeilalte mame, se reîntoarce. Însă de această dată, cealaltă mamă nu se mai poartă aşa de frumos şi nu mai este atât de dornică să o lase să plece. O pedepseşte şi o închide în spatele oglinzii unde întâlneşte sufletele pierdute alor trei copii. După ce îi dă drumul, Coraline o provoacă pe cealaltă mamă la un joc de explorare. Dacă va reuşi să-şi găsească părinţii şi cele 3 suflete va câştiga, altfel îi va aparţine ei pentru totdeauna. Doar că cealaltă mamă nu e pregătită să piardă şi nu se ţine tot timpul de promisiuni.

Cartea poate fi cumpărată de aici sau aici.

 Dorind să exploreze noua casă în care tocmai se mutase împreună cu părinţii săi, Coraline se aventurează, printr-o uşă misterioasă, într-o lume care pare similară, dar totuşi este atât de diferită de lumea pe care o ştia.

Aici găseşte o altă mamă şi un alt tată, iar aceştia vor ca micuţa Coraline să rămână cu ei şi să fie fetiţa lor. Ei vor să o schimbe şi să n-o mai lase să plece vreodată.

Coraline va trebui să lupte cu toată inteligenţa şi curajul dacă va dori să se salveze şi să se întoarcă la viaţa ei obişnuită.

Titlul original: Coraline

Traducere de: Liviu Radu

Număr de pagini: 147

Editura: TRITONIC

 

3 răspunsuri to “Coraline de Neil Gaiman”

  1. dupa cartea asta nu s a facut si un film?…animatie?

  2. Eu am ascultat audiobook-ul in engleza, dar tot mi-a placut 😀

Lasă un comentariu