M-am chinuit degeaba să înţeleg care sunt numele celor două turnuri. Am dat peste Isengard, Orthanc, Barad dur, Minas Tirith, Minas Morgul şi tot nu ştiu exact care e legătura între ele. Aş zice că Minas Tirith şi Minas Morgul sunt turnurile, iar Isengard doar o regiune?!?. Dar care-o fi turnul lunii şi cel al soarelui (parcă aşa sunt pe copertă) n-am idee!
Cartea mi-a plăcut, dar parcă a fost mai bun primul volum. De fapt, nu a fost mai bun primul, doar că nu l-am gustat eu aşa de bine. Partea cu războiul a fost cam limitată sau aveam eu aşteptări prea mari? Dacă aşteptam mai mult să ştiţi că filmul e de vină (Nu vreau să mai fac greşeala să văd mai întâi filmul şi abia apoi să citesc cartea…). Acum trebuie să revin la partea importantă: recenzia…Mi-e aşa greu să fac recenzii la cărţile din serie! Sunt atât de multe de zis că nu ştiu de unde să încep…. Şi totuşi, toate au un început 🙂
Ca şi primul volum din serie şi acest volum este format din două cărţi: Cartea III în care ne este povestit drumul pe care o iau Legolas, Gimli şi Aragorn, dar şi cel al lui Pippin şi Merry şi Cartea IV în care Sam şi Frodo îşi continuă misia.
Asaltul orcilor de la sfârşitul primului volum a dus la despărţire între membrii frăţiei. Frodo şi Sam au fugit cu barca pe apele Anduinului, Pippin şi Merry au fost răpiţi de orci, iar Boromir ucis. Aragorn, Legolas şi Gimli pleacă în căutarea orcilor răpitori, însă pe drum dau peste un grup de rohirrimi aflaţi şi ei în căutarea altui grup de orci. Le sunt oferiţi nişte cai care să-i ajute să călătorească mai repede, iar veştile ce le află nu sunt tocmai bune. După ce merg în Rohan, Aragorn reuşeşte să îi readucă spiritul de luptător, lui Theoden conducător al Rohanului şi-mpreună pleacă la luptă să salveze Văgăuna lui Helm.
Pippin şi Merry reuşesc cu greu să scape din mâinile orcilor Uruk (orcii din Isengard). Se întâlnesc cu Arborebărbos, un ent bătrân, ce îşi exprimă nemulţumirea asupra necazurilor cauzate de orci şi despre confraţii lui mai tineri. Reuşesc să scoată la iveală furia lui Arborebărbos care-şi cheamă enţii la război împotriva turnului Orthanc (Isengard).
Frodo şi Sam îşi continuă misia spre Muntele de Foc, dar o creatură ciudată le dă târcoale: Gollum. Întâlnindu-l aceştia ajung la un compromis şi se încred în el că-i va călăuzi şi-i va ajuta să treacă de Poarta Neagră. Pe drum se întâlnesc cu Faramir, fratele lui Boromir, care vrea să afle mai multe despre misia lor. Gollum este lăsat în viaţă de oamenii lui Faramir, dar trebuie să-i fie loial stăpânului său şi să le arate drumul. Dar drumul lui Gollum îi aduce pe Frodo şi Sam la scările din Cirith Ungol, unde se află bârlogul lui Shelob, o creatură pe care nici preaputernicul Sauron nu a putut-o ucide.
De aici poate fi cumpărată cartea.
Frăţia Inelului s-a destrămat, după ce a trecut prin primejdii neînchipuite, s-a luptat cu forţele întunericului şi ale adâncului şi a dat piept cu stihiile dezlănţuite ale naturii. Întâi a pierit Gandalf, în Minele Moriei. Apoi Boromir cade răpus de orci. Legolas, Gimli şi Aragorn pornesc în căutarea lui Merry şi Pippin, răpiţi de oştenii lui Sauron. Cât despre Frodo şi Sam, credincioşi misiei lor, hotărăsc să plece singuri în căutarea Muntelui de Foc. Dar o fiinţă ciudată se târâie în urma lor printre dealurile duşmănoase ce mărginesc cumplitul Mordor.
Titlul original: The lord of the rings 2 – The two towers
Traducere de: Gabriela Nedelea
Număr de pagini: 440
Editura: RAO